Astazi, Clara, eu ma duc la gradinita!

Anuntul a fost facut ieri, dar gradinita a inceput-o Matei pe 1 aprilie. Nu a fost cu pacaleala, l-am lasat plangand acolo si m-am trezit brusc singura in strada, in ploaie, nestiind ce sa fac. Am luat-o din loc fara o tinta clara, asteptand sa sune telefonul in orice moment si sa trebuiasca sa ma duc sa recuperez copilul isteric. Am intrat sa beau o cafea la cafeneaua de langa primarie si deja ma simteam mai bine; gustul proaspetei libertati dadea la cap sentimentului de vina ca abandonasem copilul. Dupa jumatate de ora am sunat si surpriza-surpriza Matei era vesel, nu plangea, manca o felie de cozonac cu cacao cu lapte.
Cand m-am dus sa-l iau l-am gasit insa din nou in lacrimi. Vroia sa-si ia acasa periuta de dinti si pasta, iar Andreea (educatoarea) incerca sa-i explice ca alea raman acolo si acasa are altele. Nu prea putea sa-l duca pe M de nas, el stia clar ca:
- Acasa am pasta de dinti mentolata si mie nu-mi place mentolatul. Eu o vreau pe asta. O aduc maine inapoi. Mami, mi-ai adus tort?
- Da, ti-am adus. Hai sa mergem, cumparam alta pasta de dinti pentru acasa, bine?
- Daaaa. Mami, dar ai intarziaaaaat. Oooooffff, mai mami, ai facut-o de oaie! Ai zis ca vii la pranz si ai venit dupa ce am mancat.
Il intrebasem dimineata ce vrea sa-i aduc cand vin la pranz sa-l iau si raspunsul socant a fost: "Tort! Vreau o felie mare de tort! Si tati sa-mi aduca diseara o masinuta din Cars".
Tortul mai merge, o prajitura ana pe zi nu face ditamai gaura in buget, dar pt. masinute am instaurat sistemul bulinutelor.
- Matei, in fiecare zi cand mergi la gradinita, daca esti cuminte, primesti o bulinuta rosie. La 5 bulinute capeti o masinuta.
- Of, e foarte mult. Dureaza foarte mult pana adun 5. Si eu vreau bulinute negre.
- Rosii sunt pt. cand esti cuminte, negre pt. cand nu esti cuminte. (chiar asa trebuie sa negociem orice?)

A doua zi a fost mai bine, ne-am pupat pe strada in fata portii si tot acolo a lacrimat, apoi m-a pus sa-i sterg lacrimile, sa intru cu el si sa-i fac cu mana la geamul de la bucatarie. A treia zi a plans acasa. In bucatarie l-au podidit lacrimile.
- Mami, mie imi vine sa plang nitel.
- Plangi, mami, daca asa iti vine.
- Dar eu vreau sa plang acasa. Si sa-mi stergi lacrimile. Si sa ma uit la 3 minimaxuri. Si sa ma duca tati la gradinita. Tu sa vii sa ma iei. Cu masina!
- De ce cu masina?
- Ca sa ajungi mai repede. Sa nu intarzii, mami!
- Incerc sa nu intarzii.
- Ieri de ce ai intarziat iar?
- A fost aglomerat, Matei, multe masini pe strada.
- Of, sper ca azi nu o sa fie aglomeratie.
Plecand cu tati isi inghitea lacrimile.

Si de atunci cam asa a fost in fiecare zi. Dimineata lacrimeaza putin acasa, la pranz e vesel si imi face morala ca iar am intarziat.